Per e spressione si ponu ritruvà in lu libru "arbe, arbette, arbigliule, Parc Regional de Corse, in linea, une pochi di detti è spressione in corsu è altre lingue à nantu à u situ di Ernestu Papi : ernestpapi.free.fr
Per una ricerca tematica o lessicale andate à nantu à a leia http://bdlc.univ-corse.fr/, sceglie a lingua (francese o corsu) , à dritta, in lu scornu supranu (en haut), u tema o u lessicu è fà a ricerca.
Pudete dinù ricercà parolle à nantu à a basa di dati linguistichi di l'associu cervunicu (de Cervione) ADECEC : http://infcor.adecec.net/
Ci hè dinù a pagina di risorge :http://www.lexilogos.com/corse_dictionnaire.htm
In a bDLC pudete ritruvà i lemme e forme funetiche di u cateru, a chjudenda è altre forme.
C'est génial la cartographie des mots. J'ai ainsi déjà appris qu'en corse on peut dire pour jardin: ortu, giardinu ou chjosu.En italien on dit: orto pour jardin potager, et giardino pour jardin d'agrément. C'est pareil en corse? Ou bien il s'agit de différences régionales? Chjosu, c'est un jardin clos? Nous on va s'occuper de orto ou de giardino dans notre session? Légumes ou fleurs?
Sì! E' molto interessante! non conoscevo la parola chiosu... che forse viene dal fatto che un orto è sovente protetto e chiuso... Ma cos'è il cateru ?!?
Aghjustu solu duie cose, per l'etimulugia di ortu , giardinu, avia ripigliatu une pochi di dati per u primu challenge "IC Ortu" (si ponu leghje à nantu à Miriadi ICortu), per cateru aghju datu a leia di a bdlc da prisintà a varietezza dialettale, l'eleniste Jean-Victor Verhnes ci dice chì "a parola κῆπος, jardin, verger, sempre prisente in grecu mudernu da ammentà un parcu o un giardinu publicu hà cum'è forma anziana aκᾶπος (forma tinuta in li dialtti sfarenti di l’ionien-attique). Si ritrova tandu a listessa radica chè per cateru. Seria liata à una radica *gher, "piglià, delimità" chi apparisce in lu grecu ὁ χόρτος, "l'accinta"(ind'è Homère), poi u pratu idea di delimitazione appiecata à spazii campagnoli). A semantica basta da rende accittevule u liame di κῆπος à a radica indo europeana *keh.p di capio (piglià, delimità un pezzu di spaziu)
Hè a listessa parola chè u latinu hortus, u chjosu, u giardinu, vechju francese gort, la sepe (la haie)
Si ritrovanu altre parole liate à sta radica *gher : u russu gorod, a cità , l'inglese garden, u giardinu, allimanu Garten," francese jardin. In corsu si ritrova ch'ellu sia in a parola chjosu, cateru, caterazza, sarrenda...stu spaziu delimitatu è sarratu, locu di une pochi d'eletti cumu si puderia ritruvà in a parola paradisu. Si face à spesu, a spiccanza trà ortu postu à legumi è giardinu cù altre varietà è ancu fioiri, d'altronde, in Wallunia si face a sfarenza trà djârdén ( jardin d'agrément ) è côrti ( jardin potager
Si ritrovanu ste sfarenze è sta varietezza in talianu, spagnolu, rumanu, danese...? In francese iè cù enclos jardin , potager, parc....
?
En réponse à Aghjustu solu duie cose, per par dominique2a
Aghjustu solu duie cose, per l'etimulugia di ortu , giardinu, avia ripigliatu une pochi di dati per u primu challenge "IC Ortu" (si ponu leghje à nantu à Miriadi ICortu), per cateru aghju datu a leia di a bdlc da prisintà a varietezza dialettale, l'eleniste Jean-Victor Verhnes ci dice chì "a parola κῆπος, jardin, verger, sempre prisente in grecu mudernu da ammentà un parcu o un giardinu publicu hà cum'è forma anziana aκᾶπος (forma tinuta in li dialtti sfarenti di l’ionien-attique). Si ritrova tandu a listessa radica chè per cateru. Seria liata à una radica *gher, "piglià, delimità" chi apparisce in lu grecu ὁ χόρτος, "l'accinta"(ind'è Homère), poi u pratu idea di delimitazione appiecata à spazii campagnoli). A semantica basta da rende accittevule u liame di κῆπος à a radica indo europeana *keh.p di capio (piglià, delimità un pezzu di spaziu)
Hè a listessa parola chè u latinu hortus, u chjosu, u giardinu, vechju francese gort, la sepe (la haie)
Si ritrovanu altre parole liate à sta radica *gher : u russu gorod, a cità , l'inglese garden, u giardinu, allimanu Garten," francese jardin. In corsu si ritrova ch'ellu sia in a parola chjosu, cateru, caterazza, sarrenda...stu spaziu delimitatu è sarratu, locu di une pochi d'eletti cumu si puderia ritruvà in a parola paradisu. Si face à spesu, a spiccanza trà ortu postu à legumi è giardinu cù altre varietà è ancu fioiri, d'altronde, in Wallunia si face a sfarenza trà djârdén ( jardin d'agrément ) è côrti ( jardin potager)
Si ritrovanu ste sfarenze (Mathide ci dice di si per u talianu )è sta varietezza in spagnolu, rumanu, danese...? In francese iè cù enclos jardin , potager, parc....noi ci emu da interessà à i cateri, in legne o in farru ( o altru, disegni, ritratti ...) da mette à nantu spressione idiomatiche in leie cù l'ortu creatu.